Dracula

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Acest articol are nevoie de atenţia unui expert în domeniu.
Recrutaţi unul sau, dacă sunteţi în măsură, ajutaţi chiar dumneavoastră la îmbunătăţirea articolului!

Cuprins

[modifică] Biografie

Simbolul: "Ordinul Dragonului"
Simbolul: "Ordinul Dragonului"

Se presupune că Vlad Ţepeş, fiul lui Vlad Dracul s-a născut în 1431, mai probabil la curtea domnească din Târgovişte ca majoritatea voievozilor munteni, sau poate la Sighişoara în timp ce tatăl său se afla în Ardean între anii 1431-1436...(vezi: [1] (din păcate sursa, oricum controversată, este în limba germană)) numele lui oficial fiind "Valdislaus I Basarab-Luxemburg", botezat în sfânta cristelniţă de la biserica "Sfânta Maria".
El obişnuia însă să se semneze cu numele tatălui său, "Dracula", fapt dovedit de o primă însemnare documentară de la Bucureşti, datată 20 septembrie 1459, şi de portretul datorat lui Odhsenbach Stambuch (Stuttgart).
Termenul de Dracula este derivat din românescul - Drăculea - fiul lui Dracul, tatăl său având acest titlu datorită decoraţiei, primită de la regele Ungariei, care înfăţişa un dragon.

[modifică] Legendă

Scriitorul britanic Bram Stoker putea uşor consulta la Royal Library din Londra câteva din acele gravuri săseşti din secolul XV, ce se găseau şi în colecţiile de la British Museum, în care Vlad Ţepeş este descris ca un monstru, un vampir ce bea sânge de om şi un mare amator de cruzimi. A avut probabil acces şi la cartea History of Moldavia and Wallachia a lui Johann Christian Engel, care îl descrie pe Vlad Ţepeş ca un tiran sângeros, ceea ce i-a dat probabil ideia să ia prinţul Valahiei ca model pentru personajul său fictiv, "Dracula". Unii istorici au propus ideea că Stoker ar fi avut o relaţie de amiciţie cu un profesor maghiar de la Universitatea din Budapesta, Arminius Vambery (Hermann Vamberger), şi este posibil ca acesta să îi fi dat informaţii despre Vlad Ţepeş. Mai mult, faptul că Dr. Abraham Van Helsing îl menţionează pe prietenul său Arminius în romanul din 1897 ca sursă a cunoştinţelor sale despre Vlad al III-lea numit Dracula, pare să sprijine această ipoteză. Trebuie reţinut şi faptul că aceasta pare să fie singura cauză, neexistând o legătură reală între Vlad Drăculea din istorie (1431-1476) şi mitul literar modern al vampirului care este cartea lui Bram Stoker. Acesta s-a folosit de surse folclorice, menţiuni istorice şi experienţe personale pentru a realiza un personaj complex. Pe de altă parte, merită menţionat faptul că detractorii politici principali ai lui Vlad - în general saşii - se foloseau de sensul de diavol al cuvântului drac pentru a umbri reputaţia voievodului. Astfel ar putea asocierea dintre cele două sensuri ale cuvântului, dragon şi diavol, să explice o legătură mai puternică între Vlad Ţepeş şi vampirism?

Tot Bram Stoker a avut ideia să asociaze acestei legende europene un animal sud-american: liliacul hematofag zis Vampir (Desmodus rotundus).

[modifică] Originea poreclei "Ţepeş"

Acurateţea acestui articol sau a acestei secţiuni este disputată
Vă rugăm vedeţi părerile exprimate în discuţie

Porecla este în legatură cu ideea că Vlad ar fi fost un despot însetat de sânge care a instituit pentru prima oară, ca măsură punitivă, trasul în ţeapă. Aici trebuie facută o precizare. Vlad Tepeş a adoptat această metodă, extrem de răspândită în Evul Mediu occidental, de la vărul său bun Ştefan cel Mare, acesta din urmă fiind primul care a folosit acest teribil supliciu în ţările române.
Oricum, despre Ştefan cel Mare există descrierea făcută de Ion Neculce, în lucrarea antologică intitulată "O samă de cuvinte" unde este descris ca fiind "un om nu mare de stat, aprig şi la ospeţe degrabă vărsătoriu de sânge fără de giudeţ".
Ori această descriere spune multe despre caracterul domnitorului moldovean. La fel de eronate sunt şi descrierile făcute de negustorii saşi din Braşov, care afirmau cum că domnitorul Vlad lua masa înconjurat de ţepe în care agonizau nefericiţii căzuţi pradă mâniei domneşti.
Totul nu s-a dovedit a fi decât nişte afirmaţii calomnioase, datorate faptului că după urcarea lui Tepeş pe tron, acesta a instaurat taxe vamale şi de tranzit celor care treceau prin Ţara Românească spre Bucureşti, Bulgaria sau Istambul.

[modifică] Presa străină şi ecranizări

Dacă nu ar fi scris Bram Stoker romanul "Dracula " în 1898, cu siguranţă Vlad Ţepeş ar fi rămas necunoscut pentru cei din afara României.
Deşi romanul se îndepărtează de realitate, descriindu-l pe Vlad Ţepeş ca un personaj mitologic - vampir, el este cauza notorietăţii de care se bucură şi în prezent domnitorul român.
Prima ecranizare a romanului a fost făcută în Germania în 1922, filmul numindu-se "Nosferatu, Eine Symphonie des Grauens" (Nosferatu. O simfonie a ororilor), avându-l în distribuţie pe actorul Max Schreck.
Numele contelui Dracula este schimbat aici în contele Orlok, din cauză că regizorul filmului, F.W. Murnau nu putuse obţine la acea vreme acordul autorului pentru ecranizare. Numele de Nosferatu seamănă evident cu vorba nesuferitu[necesită citare] prin care sătenii români de odinioară evocau Dracul.

Ecranizarea propriu-zisă a romanului (cu numele eroului neschimbat) se filmează în 1931 - horror-ul clasic "Dracula", avându-l în rolul principal pe actorul de origine maghiară Bela Legosi.
Ultima ecranizare - şi cea mai fidelă, şi cea mai cunoscută - este filmată în 1992. Filmul - "Bram Stoker's Dracula" este regizat de Francis Ford Coppola şi are în distribuţie actori consacraţi de la Hollywood (unii dintre ei necunoscuţi la acea vreme), începând cu Gary Oldman - contele Dracula, alături de Anthony Hopkins - Dr. Van Helsing, Winona Ryder, Keanu Reeves şi Cary Elwes, care mai târziu joacă şi în "Shadow of the Vampire" (Umbra Vampirului), împreună cu John Malkovich şi William Dafoe, un film despre ecranizarea "Nosferatu".
Personajul mititc Dracula, este cunoscut în primul rând pentru pedeapsa prin trasul în ţeapă a cerşetorilor, hoţilor, etc. De aici şi numele "(Vlad)ŢEPEŞ".
Sunt prezente în folclorul românesc poveştile cu strigoi, poveştile cu vampiri şi poveştile cu vârcolaci.

[modifică] Legături externe

Commons
Wikimedia Commons conţine materiale multimedia legate de Dracula