Frankfurt pe Main

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Frankfurt am Main
Zgârienorii din Frankfurt
Stemă	Localizare
Administraţie
Ţară	Germania
Land	Hessa
Regiune admin.	Darmstadt
District	District urban
Subdiviziuni ale oraşului	46 cartiere
Primar	Petra Roth (CDU)
Partide guvernante	CDU / Green
Statistici de bază
Suprafaţă	248,31 km²
Altitudine	112 m
Populaţie	667.598  (31/12/2006)[1][2]
- Densitate	2.689 /km² (6.963 /sq mi)
- Metro	5.800.000 (06/2008)
Fondat	Secolul I
Alte informaţii
Fus orar	CET/CEST (UTC+1/+2)
Număr de înmatriculare (auto)	F
Cod poştal	60001-60599, 65901-65936
Cod zonal	069, 06109, 06101
Website	www.frankfurt.de
Poziţia oraş Frankfurt am Main pe harta Hessa

Coordonate: 50°6′37″N 8°40′56″E / 50.11028, 8.68222 Frankfurt pe Main (în germană  Frankfurt am Main [ˈfraŋkfʊrt]) este cel mai mare oraş din landul federal german Hessa şi al cincilea oraş ca mărime din Germania. Este situat pe râul Main şi are o populaţie de aproximativ 650.000 de locuitori. Numele colocvial al oraşului este Frankfurt, însă numele său oficial este Frankfurt am Main. Frankfurt an der Oder, este un alt oraş, situat pe râul Odra în partea de est a Germaniei, cu o populaţie de 70.000 de locuitori. A nu se confunda.

În Frankfurt pe Main îşi are sediul Banca Centrală Europeană. Aeroportul Internaţional Frankfurt se situează pe locul opt în lista celor mai mari aeroporturi din lume, având peste 52 de milioane de pasageri anual.

Cuprins 1 Introducere 2 Istorie 3 Politică 4 Infrăţire 5 Obiective de vizitat 5.1 Domul 5.2 Primăria Römer 5.3 Biserica Sf. Paul 5.4 Opera veche 6 Personalităţi născute la Frankfurt 7 Legături externe

[modifică] Introducere

Cei trei piloni ai economiei Frankfurtului sunt finanţele, comerţul şi transportul. Totodată, oraşul deţine de mult timp titlul de capitală financiară a Germaniei. Bursa din Frankfurt este cea mai mare din ţară, ocupându-se de 85% din acţiunile din Germania, şi este una dintre cele mai mari din lume. În Frankfurt se află de asemenea sediul Băncii Centrale Europene, cel al Băncii Federale (de stat) Germane (Deutsche Bundesbank), precum şi sediile unui număr mare de bănci comerciale private, ca de pildă Deutsche Bank, Dresdner Bank, Commerzbank ş.a. Frankfurtul este şi centru pentru o serie de afaceri comerciale pe scară largă, cum ar fi renumitul Târg anual de la Frankfurt (Messe Frankfurt).

În timpul celui de Al Doilea Război Mondial, Frankfurt a fost puternic bombardat, însă după război s-a trecut repede la reconstrucţii.

Frankfurt este poreclit „Bankfurt” precum şi „Mainhattan”, o aluzie la Manhattan, derivat de la râul local Main precum şi de la zgârie-nori. Este unul dintre cele trei oraşe europene care au un număr important de zgârie-nori. Cu 9 clădiri înalte de peste 150 de metri în 2004, Frankfurt este al doilea după Paris (La Défense şi Montparnasse: 12 zgârie-nori mai înalţi de 150 de metri), dar înaintea Londrei (Canary Wharf şi City: 8 zgârie-nori mai înalţi de 150 metri). În Frankfurt se află cea mai înaltă clădire din Europa, Turnul Commerzbank. În Germania mai există zgârie-nori în număr mare doar în Berlin.

Frankfurt este recunoscut pentru industria sa financiară, alături de Londra şi Paris, fiind amplasat propice în centrul a Europei de Vest, cu zone foarte populate împrejur. Are o infrastuctură de ceea mai bună calitate precum şi un important aeroport internaţional, Aeroportul Internaţional Frankfurt. Acesta este considerat a fi al doilea sau al treilea din Europa ca număr de zboruri sau de pasageri, în funcţie de sursa de informaţie. Traficul de pasageri în 2003 a fost de 48.351.664, locul doi în Europa după Aeroportul Heathrow de lângă Londra (63.487.136), şi aproape la egalitate cu Aeroportul Internaţional Charles de Gaulle de la Paris (48.220.436).

În Frankfurt se află un mare număr de instituţii importante de cultură germană; printre ele se află universitatea Johann-Wolfgang-Goethe-Universität, muzee aflate în mare parte pe pe aşa-numitul Mal al muzeelor (Museumsufer) al Maine-ului. La Frankfurt se află deasemeni şi imensa grădină botanică numită Palmengarten, care adăposteşte printre altele o impresionantă seră de palmieri. Cele mai cunoscute muzee sunt Städelsches Kunstinstitut und Städtische Galerie, sau pe scurt Städel, şi Naturmuseum Senckenberg. De asemenea Museum für moderne Kunst (Muzeul de artă modernă) şi Schirn Kunsthalle (Galeria de artă Schirn) sunt notabile.

[modifică] Istorie

În această zonă s-au stabilit la început câteva aşezări romane, probabil în secolul I, a căror existenţă este confirmată de multe obiecte arheologice. De asemenea, numele cartierului frankfurtez Bonames provine probabil din vremurile romane de la bona me(n)sa. Aşezarea romană Nida (pe teritoriul cartierului actual Heddernheim) era capitala unei civitas romane, situate pe râuleţul Nidda.

Numele Frankfurt pe Main derivă de la Franconofurt, denumire compusă din numele vechiului trib germanic al francilor şi substantivul comun furt, în trad. "vad", adică o porţiune cu ape puţin adânci în cursul unui râu (atestat în numeroase alte denumiri din spaţiul de limbă germană: Erfurt, Klagenfurt, Ochsenfurt, Schweinfurt etc.). Franconofurd (şi -furt, -vurd) este menţionat pentru prima dată în 794, la un ansamblu imperial şi sinod ecumenic condus de Carol cel Mare. Frank înseamnă în germana veche şi „liber”, motiv pentru care Frankfurt poate însemna nu numai "vadul francilor", ci şi "vadul liber", o oportunitate de a traversa râul Main, fără să se fi construit vreun pod.

În Sfântul Imperiu Roman, Frankfurt a fost unul dintre cele mai importante oraşe. Din 855 regii şi împăraţii romano-germani sunt aleşi în Frankfurt (Lothar al II-lea fiind primul din ei) şi încoronaţi la Aachen. Începând din 1562 regii şi împăraţii sunt nu numai aleşi, dar şi încoronaţi la Frankfurt (începând cu Maximilian al II-lea). Această tradiţie s-a terminat în 1792, odată cu încoronarea lui Francisc al II-lea, ultimul împărat al Sfântului Imperiu Roman de Naţiune Germană. El a fost încoronat de Ziua Bastiliei, pe 14 iulie, aniversarea asaltului asupra Bastiliei. Alegerile şi încoronările au avut loc în catedrala Sfântului Bartolomeu, cunoscută sub numele de Kaiserdom (Catedrala Împăraţilor, sau pur şi simplu Domul din Frankfurt).

Messe Frankfurt (Târgul de la Frankfurt) a fost menţionat pentru prima dată în 1150. În 1240, împăratul Frederic al II-lea a asigurat vizitatorilor târgului privilegii imperiale, însemnând că ei sunt protejaţi de către Imperiu. Din 1478, la Frankfurt au loc târguri de carte, Frankfurter Buchmesse fiind încă şi astăzi cel mai important din Germania, iar unii ar spune chiar din întreaga lume.

În 1372 Frankfurt a devenit un Reichsstadt (oraş imperial), adică un oraş subordonat direct împăratului roman, şi nu unui rege sau unui nobil local.

Frankfurt a reuşit să rămână neutru în timpul Războiului de Treizeci de Ani, dar a suferit mult din cauza ciumei aduse în oraş de către refugiaţi. După sfârşitul războiului, Frankfurt şi-a recuperat bunăstarea.

În timpul războaielor napoleonice Frankfurt a fost ocupat şi distrus de mai multe ori de trupele franceze. Marele Ducat al Frankfurtului, un stat vasal al Franţei, a funcţionat doar o scurtă perioadă de timp, din 1810 până în 1813. Congresul de la Viena a dizolvat entitatea, iar Frankfurt a intrat în nou-fondata Confederaţie Germană, ca oraş liber. A devenit sediul Bundestag-ului, care era parlamentul acestei confederaţii.

După revoluţia de la 1848, în Frankfurt s-a stabilit primul Ansamblu Naţional German (Nationalversammlung), care îşi avea sediul în Biserica Sfântului Paul (Paulskirche) şi care s-a deschis la 18 mai 1848. Instituţia a fost dizolvată în 1849, când regele prusac a declarat că el nu va accepta „coroana din mocirlă”. În anul de existenţă al său, Ansamblul a elaborat o constituţie comună pentru o Germanie unificată cu regele prusac ca monarh. Acestea au fost începuturile democraţiei germane.

Frankfurt şi-a pierdut independenţa în 1866. După încheierea Războiului Austro-Prusac, Prusia a anexat o serie de state şi teritorii mai mici, printre care şi Frankfurtul. Administraţia prusacă a încorporat oraşul în provincia sa Hessa-Nassau.

În 1914, cetăţenii Frankfurtului au fondat Universitatea din Frankfurt, redenumită mai târziu Universitatea Johann Wolfgang Goethe. Această fondare este singura cu caracter civic din Germania. Universitatea este una dintre cele mai mari din Germania de astăzi.

În timpul Germaniei naziste, sinagoga din Frankfurt a fost distrusă. Oraşul a fost puternic bombardat în timpul celui de Al Doilea Război Mondial. După încheierea războiului, Frankfurt a devenit parte din statul (landul) federal nou fondat numit Hessa (Land Hessen). Frankfurt a fost prima opţiune luată în considerare pentru stabilirea capitalei Germaniei de Vest ; astfel s-a ajuns chiar la construirea unei noi clădiri pentru parlament, dar aceasta nu a mai fost utilizată pentru scopurile ei iniţiale, ci doar ca studio Radio-TV. În final, Konrad Adenauer, primul cancelar federal postbelic, a preferat drept capitală micul oraş Bonn, nu numai pentru că acesta era oraşul său natal, dar şi dintr-un alt motiv: la acel moment, germanii s-au temut că, stabilind capitala Germaniei de Vest la Frankfurt, s-ar fi dat americanilor prea multă influenţă asupra guvernului german, Frankfurt fiind centrul zonei americane a ocupaţiei aliate.

[modifică] Politică

Primar general al Frankfurtului este din 1995 Petra Roth, din partea CDU. La 28 ianuarie 2007 a fost realeasă cu 60,5% din voturi pentru un nou mandat.

[modifică] Infrăţire

Oraşul Frankfurt este înfrăţit cu:

• Birmingham
• Budapesta
• Cracovia
• Granada
• Guangzhou
• Lyon
• Milano
• Praga

[modifică] Obiective de vizitat

[modifică] Domul

Catedrala Sfântul Bartolomeu (Dom Sankt Bartholomäus) este o construcţie gotică, care a fost ridicată în secolele XIV-XV pe fundaţia unei biserici mai vechi din vremurile merovingiene. Este cea mai mare biserică din oraş. Din 1356 împăraţii Sfântului Imperiu Roman de Naţiune Germană au fost aleşi în această biserică, iar din 1562 până în 1792 au fost aici şi încoronaţi.

Din secolul XVIII, domul este denumit adeseori în limbajul colocvial „Catedrala Sfântul Bartolomeu”, deşi nu a fost niciodată sediu de episcopat. În 1867 catedrala a fost distrusă într-un incendiu şi reconstruită în stilul prezent. Înălţimea catedralei este de 95 m.

[modifică] Primăria Römer

Römer este numele clădirii primăriei Frankfurtului, în traducere „cetăţean al Romei, roman”. Ea este alcătuită de fapt din trei case gotice învecinate, care au fost cumpărate de consiliul local în 1405 de la o familie bogată de negustori. Casa din mijloc este Römer-ul propriu-zis, care mai târziu a fost legat şi de clădirile înconjurătoare. La primul etaj se află „Sala împăratului” sau „Sala împăraţilor” (Kaisersaal), unde aveau loc banchetele împăraţilor proaspăt încoronaţi. În ea se află expuse portretele tuturor celor 52 împăraţi ai Imperiului Roman de Naţiune Germană, executate în perioada 1838 - 1853.

Römer a fost distrus în Al Doilea Război Mondial, dar reconstruit identic mai târziu.

[modifică] Biserica Sf. Paul

Biserica Sfântul Paul (Paulskirche) este o biserică relativ nouă. Construcţia acestei biserici protestante a început în 1789 şi s-a terminat abia în 1833. Importanţa sa provine în special de la Parlamentul de la Frankfurt, care a fost găzduit aici în 1848/49 pentru a elabora o constituţie pentru o Germanie unificată şi democratică. Acţiunea a eşuat pentru că monarhii din Prusia şi Austria nu doreau să-şi piardă puterea; în 1849 trupe prusace au încheiat experimentul democratic prin forţa armelor, iar parlamentul a fost dizolvat. După aceea, clădirea a fost folosită din nou pentru servicii religioase.

Sf. Paul a fost distrusă complet în cel de al doilea război mondial, dar reconstruită rapid. În prezent nu mai are scopul de clădire sacră, ci este folosită pentru expoziţii şi întruniri importante. În 1963, preşedintele american John F. Kennedy a ţinut aici un discurs, în cadrul vizitei sale la Frankfurt.

[modifică] Opera veche

Faimoasa „Operă veche” din Frankfurt (Alte Oper) a fost construită în 1880 de către arhitectul Richard Lucae. A fost una dintre cele mai mari opere din Germania până la distrugerea ei aproape totală în timpul celui de Al Doilea Război Mondial. După război şi încă până în 1981, clădirea nu a fost reconstruită (a fost o ruină). În ziua de astăzi ea adăposteşte o sală mare de concerte (cu scenă relativ mică) plus câteva săli mai mici, în timp ce spectacolele de operă propriu-zise au loc într-o altă clădire din Frankfurt - opera actuală.

[modifică] Personalităţi născute la Frankfurt

• Carol cel Pleşuv
• Johann Wolfgang von Goethe
• Bettina von Arnim
• Otto Hahn
• Erich Fromm
• Theodor Adorno
• Anne Frank
• Martin Lawrence

Vezi şi: Aeroportul Internaţional Frankfurt, Aeroportul Frankfurt-Hahn, Şcoala din Frankfurt, Tranzit în Frankfurt

[modifică] Legături externe

• Architectură în Frankfurt (engleză)
• Situl oficial al oraşului (engleză)
• City Panoramas - Vederi panoramice în Frankfurt (engleză)
• Universitatea Frankfurt (germană)
• Universitatea de Ştiinţe Aplicate (germană)
• Banca Centrală Europeană (engleză)
• Bursa Germană (Deutsche Börse) (germană)
• Târgul din Frankfurt (Messe Frankfurt) (germană)
• Târgul de Carte din Frankfurt (Frankfurter Buchmesse) (germană)
• Städelsches Kunstinstitut und Städtische Galerie (germană)
• Naturmuseum Senckenberg (germană)
• Schirn Kunsthalle (germană)
• www.frankfurt360.de Panorame de 360° - Panorame interioare şi exterioare, ziua şi noaptea, în ecran complet şi cu sunet (engleză)
• Istorie romană (germană)