Munţii Piatra Craiului

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Munţii Piatra Craiului
Creasta Pietrei Craiului fotografiată din Grind
Vârf	Vârful La Om, 2.244 m
Localizare	Judeţul Braşov, Judeţul Argeş
Lanţ muntos	Carpaţii Meridionali
Suprafaţă	~ 200 km²
Roci	Calcar (predominant) Roci cristaline (împrăştiate)
Harta

Masivul Piatra Craiului, (germ. Königstein) adeseori Munţii Piatra Craiului, doar Piatra Craiului sau chiar Crai, este un lanţ muntos calcaros aflat la sud-vestul Carpaţilor Orientali, dar care aparţine lanţului Carpaţilor Meridionali, găsindu-se în nord-estul acestora.

Cuprins 1 Scurtă prezentare 2 Localizare geografică 3 Clima 4 Flora şi fauna 5 Fenomene carstice 6 Rezervaţia Naturală Piatra Craiului 7 Cabane şi refugii 8 Vezi şi 9 Legături externe

[modifică] Scurtă prezentare

Din punct de vedere petrografic, Masivul Piatra Craiului este foarte deosebit geologic şi morfologic de masivele şi grupele muntoase înconjurătoare, Munţii Leaota, Munţii Bucegi, Munţii Făgăraş şi Munţii Iezer-Păpuşa. În timp ce aceste grupe montane sunt formate aproape exclusiv din roci cristaline, Crai-ul, cum este adesea alintat, este o "lamă" tăioasă şi abruptă de roci metamorfice, în special roci calcaroase de vârsta jurasică, lungă de aproximativ 24 - 26 km, orientată de la sud-vest spre nord-est, şi lată de aproximativ 6 - 8 km, pe direcţiile perpendiculare corespunzătoare. Cunoscuţii pereţii verticali, inalţi de 400-650 m, dintre Padina Lăncii şi Valea lui Ivan, au luat naştere datorită stratificării pe orizontală a calcarelor.

Altitudinea maximă a Pietrei Craiului este atinsă în vârful Vârful La Om, cunoscut şi ca Piscul Baciului, având 2244 m. Masivul are numeroase piscuri peste 2000 de metri altitudine (Vf. Padina Popii(2025m), Vf. Ascuţit(2150m), Vf. Ţimbalul Mare(2177m), Varful dintre Ţimbale(2170m), Vf. Sbirii(2220m), Vf. Căldării Ocolite(2202m) ).

[modifică] Localizare geografică

• Depresiunea Bârsei la nord;
• Culoarul Bran-Rucăr-Dragoslavele la est;
• Munţii Făgăraş şi Iezer-Păpuşa la vest;
• Masivul Bucegi la est;
• Masivul Leaota la sud-est.

[modifică] Clima

Temperatura medie anuala se menţine în jurul valorii de 0 grade C, iar în zonele înalte coboară până la -2 grade C. Vânturile aproape permanente sunt determinate de poziţia izolată a masivului. Precipitaţiile se înscriu între 1.000-1.200mm/an, predominând în lunile mai şi iunie.

[modifică] Flora şi fauna

În zona Piatra Craiului se găseşte o vegetaţie mai puţin bogată in specii datorită preponderenţei aproape absolute a calcarelor. Totuşi se găsesc specii unice în lume de floră şi faună, unele dintre ele, aşa cum ar fi Garofiţa Pietrei Craiului (Dianthus Callizonus) fiind faimoase. Alte specii protejate sunt floarea de colt(Leontopodium alpinum) şi ghintura galbena(Gentiana lutea). Printre speciile de animale amintim capra neagră (Rupicapra rupicapra), declarata monument al naturii, capriorul, mistreţul, ursul carpatin, râsul, vulpea, lupul, veveriţa.

[modifică] Fenomene carstice

Cheile Dâmbovicioarei şi Peştera Dâmbovicioarei sunt cele mai importante fenomene carstice din Piatra Craiului. În partea nord-estică apar Prăpăstiile Zărneştilor, izbucurile Fântânile Domnilor si Fântâna lui Botorog, La Zaplaz, Cerdacul Stanciului, Peştera Stanciului, Moara Dracului. Aminitim Marele Grohotiş care este o pânză de pietre instabile de 4 km.

[modifică] Rezervaţia Naturală Piatra Craiului

A fost instituită în anul 1938 şi cuprinde mai mult de 1.200 de hectare din Piatra Craiului.

[modifică] Cabane şi refugii

• Cabana Plaiul Foii (849m), 13km de Zărneşti, reprezintă principala baza de acces către creasta muntelui.
• Cabana Curmătura (1.470m) este situată pe versantul estic al Pietrei Craiului, la poalele Turnului. Cel mai repede se poate ajunge la ea prin Prăpăstiile Zărneştilor.
• Cabana Gura Râului (740m), plasată la periferia oraşului Zărneşti, pe drumul către Prăpăstii.
• Cabana Brusturet (990m) este situată in zona sudica a Pietrei Craiului, la capătul superior al Cheilor Brusturetului, la o distantă de 8 km de satul Podu Dâmboviţei. Pe 9 August 2005 Cabana Brusturet, de lânga Pestera Dâmbovicioara, a fost închisă de inspectorii Inspecţiei Sanitare de Stat Argeş. Cabana, proprietate a Cooperativei de consum Dâmbovicioara, a atins în ultimii ani un grad de degradare greu de imaginat. Calificata totusi cu o stea, aceasta oferea turistilor conditii de cazare inacceptabile, la un pret destul de piperat, 400.000 de lei pe noapte pentru un pat. Conditiile în care se prepara si se servea hrana nu se deosebeau de cele de cazare. Cabana Brusturet va ramâne închisa pâna când aceasta va fi adusa la standardul cerut de desfasurarea turismului civilizat, eficient, competitiv.
• Refugiul Grindu (1.620m) se află pe versantul de răsărit, pe Plaiul Grindului, sub Vf. La Om.
• Casa Folea (1100m) este asezată la marginea vestica a satului Peştera
• Pietricica(aprox. 1.100m) este situata pe Valea Muierii, accesul se face de la Cabana Brusturet, 3 km pe drum forestier.
• Garofita Pietrei Craiului (1.085m) este asezată pe versantul vestic al Pietrei Craiului, pe Valea Dragoslăvenilor, accesul se face din satul Podu Dambovitei, pe soseua spre Lacul Pecineagu(12,3km) si pe drumul forestier de pe Valea Dragoslăvenilor(3,8 km).
• Refugiul Diana (1.480m) este situat in Poiana Curmăturii Prăpăstiilor, fiind un adapost deteriorat.
• Refugiul Sperantelor este localizat in partea de jos a brâului Cioranga Mare la o altitudine de 1685m.
• Refugiul de la Vârful Ascuţit este aşezat pe creasta masivului la câţiva metri sud-vest de Vf. Ascuţit.
• Refugiul Şpirla (1.400m) se afla in pădurea de pe muchia care desparte văile Şpirla de Bârsa Tamaşului.

[modifică] Vezi şi

• Munţii Carpaţi
• Lista grupelor muntoase din Carpaţii Meridionali
• Lista grupelor muntoase din Carpaţii Occidentali
• Lista grupelor muntoase din Carpaţii Orientali
• Munţii Dobrogei
• Listă a vârfurilor muntoase din România după înălţimea lor

[modifică] Legături externe

• Pagina Parcul Naţional Piatra Craiului
• Hartă satelit
• piatra-craiului.home.ro

Vârfuri muntoase din România
Vârfuri de peste 2500 de metri Vârful Moldoveanu - Vârful Negoiu - Vârful Viştea Mare - Vârful Călţun-Lespezi - Vârful Parângul Mare - Vârful Păpuşa (Retezat) - Vârful Peleaga - Vârful Vânătoarea lui Buteanu - Vârful Omu (Bucegi) - Vârful Dara
Vârfuri între 2.401 şi 2.500 metri Roşu - Gemănarea - Stoiniţa - Cârja - Iezerul Mare
Vârfuri între 2.301 şi 2.400 metri Pietrosul Rodnei - Păpuşa (Iezer-Păpuşa)
Vârfuri între 2.201 şi 2.300 metri Ineu - Gugu - Cindrel - La Om
Vârfuri între 2.101 şi 2.200 metri Căleanu - Vârful Leaota - Nedeia - Vârfu lui Pătru
Vârfuri între 2.001 şi 2.100 metri Pietrosul Călimanilor - Bora