Munţii Rodnei

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Poziţia Munţilor Rodnei în cadrul Carpaţilor Orientali

Munţii Rodnei fac parte din grupa de nord a Carpaţilor Orientali. Cu înălţimea maximă de 2.303 de metri, atinsă de Vârful Pietrosul Rodnei, Munţii Rodnei sunt cei mai înalţi şi mai greu de străbătut din lanţul Carpaţilor Orientali.

^ vârful Pietrosu Rodnei

[modifică] Descriere Generala

^ 2.Lacul Iezer

Culmea principală masoară peste 50 km lungime, pe o lăţime de 30-40 km, este orientată est-vest, abruptă spre nord si domoală spre sud.

Munţii apar sub forma unui horst alcătuit din şisturi cristaline, delimitat de falii profunde: Dragoş Vodă (la nord) şi Rodnei (la sud). In partea sudică a munţilor apar roci vulcanice neogene, sub forma unor măguri dispuse în lungul Someşului Mare. Rocile sedimentare, de vârstă cretacică şi paleogenă (marne, gresii conglomerate şi calcare) care înconjoară masivul au fost afectate de mişcările stirice şi imprimă reliefului trăsături caracteristice. Din întregul lanţ carpatic oriental, Munţii Rodnei păstrează cel mai bine urmele gheţarilor cuaternari. Aceşti munţi prezintă numeroase circuri glaciare (Lala, Negoiescu, Iezer, Buhăescu, Izvorul Cailor, Puzdrele, etc), chei si defilee (Cheile Bistricioarei, defileele Strâmba, Rebra, Cormoaia Pasul Prislop etc), cascade (Cascada Cailor cu o cădere de peste 80 m - cea mai mare din ţară, treapta principală având peste 16 m înălţime, Guşet, Cormaia, Anieş, cascada Puzdrele care se afla la 1.520 m altitudine).

[modifică] Peşteri

^ Izvorul albastru al Izei

Peştera Izvorul Tăuşoarelor cu o lungime de peste 16 km.,
Peştera Măglei,
Peştera Jgheabul lui Zalion,
Peştera Grota Zânelor cu o lungime de 4368 m, are coeficientul de ramificaţie cel mai mare din România.
Peştera Izvorul Albastru al Izei cu o lungime de 2500 m,
Peştera Baia lui Schneider
Peştera Cobăşel

[modifică] Parcuri Naţionale şi Rezervaţii

Lipsă de grijă faţă de mediu în Munţii Rodnei

^ Vedere de pe Pietrosul Rodnei

Vârfurile Ineu, Ineuţ, Roşu

Parcul Naţional Munţii Rodnei reprezintă cea mai mare arie protejata localizată in grupul nordic al Carpatilor Orientali, acoperind o suprafata de 47.227 de hectare, din care 3,300 ha au fost declarate Rezervaţie a Biosferei în anul 1979.

La intrarea în parcul naţional, dinspre Borşa se află Cascada Cailor, într-o zonă de un pitoresc deosebit. Stâncile de aici sunt o mare atracţie pentru alpinişti.

Rezervaţia naturală ˝Pietrosu Mare˝ se află în partea nord-vestică a Munţilor Rodnei. Aceasta se desfăşoară de la circa 750 m alt. la 2303 m alt. incluzând în arealul ei reliefuri aparţinând diferitelor cicluri de modelare (în special glaciar şi periglaciar), precum şi porţiuni din principalele etaje de vegetaţie ale Munţilor Rodnei. A fost înfiinţată în anul 1932 şi are şi o zonă ştiinţifică de protecţie absolută. În rezervaţie sunt prezente o serie de specii rare de plante, endemisme carpatice sau rodnene.

Rezervaţia naturală Piatra Rea, 50 ha, este protejată în special pentru abundenţa exemplarelor de floare de colţ (Leontopodium alpinum).

Rezervaţia mixtă „Peştera şi Izbucul Izvorul Albastru al Izei”, 100 ha, este situată în partea estică a Munţilor Rodnei, pe versantul sudic al Muntelui Măgura, a fost declarată rezervaţie în anul 1977. Denumirea acestei arii protejate geologice şi peisagistice provine de la nuanţa verzui-albăstruie a izvorului carstic, unul din afluenţii de obârşie al râului Iza. Pestera s-a format la zona de contact dintre sisturile cristaline ale Muntilor Rodnei si zona calcaroasa, avand o lungime de 2500 m.

Rezervaţia mixtă „Ineu - Lala”, 2568 ha, prezintă o largă dezvoltare a reliefului glaciar (custuri, circuri, văi glaciare, morene), cuprinzând elemente ale reţelei hidrografice (cascade, lacuri glaciare) şi elemente ale florei şi faunei caracteristice acestor munţi: tisa, zâmbrul şi cocoşul de mesteacăn.

Alte rezervaţii: