Sicilia

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Regione Sicilia

[[Image:|100px|Stema Regiunii Siciliei]]
Informaţii
Ţară:	Italia
Capitală:	Palermo
Suprafaţă:	25.703 km²
Populaţie:  •În 2005:  •Densitate:	4 4.968.991 loc. 193 loc/km²
Preşedinte	Salvatore Cuffaro
'
Web:
Provincii:	Agrigento Caltanissetta Catania Enna Messina Palermo Ragusa Siracusa Trapani
Hartă
Nota:

Sicilia este una dintre regiunile autonome ale Italiei şi cea mai mare insulă din Marea Mediterană.

Cuprins 1 Geografie 2 Transport 3 Istorie 3.1 Antichitate 3.2 Evul Mediu 3.3 Epoca modernă 3.4 Epoca contemporană

[modifică] Geografie

Sicilia are o suprafaţă de 25.700 km² şi 5,1 milioane de locuitori. Prinicipalele oraşe sunt Palermo, Catania, Messina, Siracusa, Marsala şi Trapani. Un oraş de mare importanţă este Taormina.

Vulcanul Etna este situat în Catania. În nord, insulele Eoliene fac parte din punct administrativ din Sicilia, la fel ca şi insulele Egadi la est.

Sicilia este cunoscută de peste 200 ani pentru producţia sa de cereale; măslinele şi vinul sunt două alte produse importante. Minele din regiunea Caltanissetta au fost în secolul al XIX-lea mari producătoare de sulf, dar şi-au început declinul in anii 1950.

[modifică] Transport

Sicilia are o reţea destul de densă de şosele, multe dintre ele fiind elevate din cauza terenului muntos al insulei. Trenuri circulă între Italia şi Sicilia, vagoanele fiind încărcate în vapoare şi trecând Strâmtoarea Messina, unde sunt descărcate şi puse din nou pe şine. În 2005, va începe construcţia unui pod de suspensie care va conecta Italia şi Sicilia. Acest pod va avea şi o cale ferată, care va însemna că trenurile vor circula direct între Italia şi Sicilia fără a mai fi transferate in vagoanele de pe vapor.

Aeroporturile principale ale insulei sunt Aeroportul Internaţional Palermo şi Aeroportul Catania-Fontanarossa. Acestea sunt servite de zboruri naţionale şi internaţionale (principal din Europa

[modifică] Istorie

[modifică] Antichitate

Sicilia a fost colonizată la început de fenicieni, de cartagenezi şi de greci, devenind o provincie romană după primul război punic, fiind o sursă importantă de cereale pentru Roma, sub numele de Provincia Sicilia. După retragerea Imperiului Roman, Sicilia a fost guvernată de Imperiul Bizantin până la cucerirea arabă din 827 până la 902.

[modifică] Evul Mediu

Diversitatea culturală şi toleranţa religioasă din perioada musulmană a continuat sub autoritatea normanzilor, care au cucerit insula între 1060-1090 şi au transformat-o într-un regat în 1130, şi sub dinastia germană Hohenstaufen care a condus din 1194, adoptând Palermo ca şi reşedinţă regală din 1220.

Conflictele între dinastia Hohenstaufen şi papalitate au provocat în 1266 cucerirea insulei de Charles I, duce de Anjou. Pe 30 martie 1282, opoziţia faţă de suveranitatea franceză şi taxe, a condus la cucerirea şi invadarea cu succes de către regele Peter III al Aragonului al Aragonului.

[modifică] Epoca modernă

Guvernată de regii Spaniei din 1479, Sicilia a suferit o teribilă epidemie de ciumă în 1656, urmată de un important cutremur în estul insulei în 1693. După Pactul de la Utrecht din 1713, Sicilia a trecut sub coroana de Savoia, care a fost cedată de către Casa de Habsburg în schimbul Sardiniei. În 1735, Sicilia, ca şi Napoli a trecut sub autoritatea Bourbonilor spanioli formând regatul celor Două-Sicilii. Atunci când Napoleon i-a alungat pe bourboni de pe continent, aceştia s-au refugiat în Sicilia.

[modifică] Epoca contemporană

Din 1816 au fost iniţiate unele mişcări de portest împotriva refuzului Bourbonilor de a accepta câteva reforme. În sfârşit, în 1860, după expediţia lui Giuseppe Garibaldi, Sicilia s-a alăturat Italiei.

În ciuda unei dezvoltări economice, ce a avut loc după unificarea cu Italia, Sicilia a fost depăşită la diferenţă mare de creşterea industrială a marilor zone urbane din nordul Italiei. Reţeaua de crimă organizată cunoscută sub numele de mafia şi-a păstrat influenţa din secolul al XIX-lea, deşi parţial suprimată de regimul fascist de la sfârşitul anilor 1920.

După cel de Al Doilea Război Mondial, Sicilia a fost eliberată de forţele anglo-americane între 10 iulie şi 16 august 1943.

După 1946, Sicilia a devenit or regiune autonomă şi a beneficiat de reforma agrară parţială din 1950-1962, precum şi de fondurile speciale provenite de la Cassa per il Mezzogiorno, fondul guvernului italian pentru regiunile din sud.

v • d • m Europa
State suverane	Albania • Andorra • Armenia² • Austria • Azerbaidjan¹ • Belarus • Belgia • Bosnia şi Herţegovina • Bulgaria • Cipru² • Croaţia • Danemarca¹ • Elveţia • Estonia • Finlanda • Franţa¹ • Georgia¹ • Germania • Grecia • Irlanda • Islanda • Italia • Kazahstan¹ • Letonia • Liechtenstein • Lituania • Luxemburg • Malta • Monaco • Muntenegru • Norvegia¹ • Polonia • Portugalia¹ • Regatul Unit • Republica Cehă • Republica Macedonia • Republica Moldova • România • Rusia • San Marino • Serbia • Slovacia • Slovenia • Spania¹ • Suedia • Turcia¹ • Ţările de Jos¹ • Ucraina • Ungaria • Vatican
Teritorii dependente şi autonome	Adjaria (Georgia) • Adîgheia (Rusia) • Akrotiri şi Dhekelia (Regatul Unit) • Åland (Finlanda) • Azore (Portugalia) • Başchiria (Rusia) • Cabardino-Balcaria (Rusia) • Calmîchia (Rusia) • Canare¹ (Spania) • Carelia (Rusia) • Catalonia (Spania) • Cecenia (Rusia) • Ceuta¹ (Spania) • Ciuvaşia (Rusia) • Corsica (Franţa) • Crimeea (Ucraina) • Daghestan (Rusia) • Feroe (Danemarca) • Friuli-Veneţia Giulia (Italia) • Găgăuzia (Republica Moldova) • Gibraltar (Regatul Unit) • Groenlanda¹ (Danemarca) • Guernsey (Regatul Unit) • Inguşetia (Rusia) • Jersey (Regatul Unit) • Karaciai-Cerkessia (Rusia) • Komi (Rusia) • Madeira¹ (Portugalia) • Man (Regatul Unit) • Mari El (Rusia) • Melilla¹ (Spania) • Mordovia (Rusia) • Muntele Athos (Grecia) • Nahicevan¹ (Azerbaidjan) • Neneţia (Rusia) • Osetia de Nord (Rusia) • Sardinia (Italia) • Sicilia (Italia) • Tatarstan (Rusia) • Trentino-Tirolul de Sud (Italia) • Ţara Bascilor (Spania) • Udmurtia (Rusia) • Valle d'Aosta
State nerecunoscute	Abhazia • Cipru de Nord¹ ³ • Kosovo³ • Nagorno-Karabah • Osetia de Sud • Transnistria
¹ O parte a teritoriului său sau teritorii dependente se află în afara Europei. ² O ţară se află în întregime în alt continent, dar are conecţiuni geopolitice mai puternice cu Europa. ³ Recunoscut parţial.